CERURI NOI ŞI PĂMĂNT NOU

Multe din învăţăturile scumpe ale Bibliei sunt date în limbaj simbolic. De fapt tot limbajul este ilustrativ. Astfel, „cerurile” sunt puterile mai înalte sau eclesiastice şi spirituale legate de ordinea prezentă de lucruri, în timp ce „pământul” este ordinea socială de lucruri sau mai joasă. În utilizarea biblică munţii „pământului” reprezintă marile întărituri guvernamentale, pe când marea reprezintă clasa neliniştită care în secret sau pe faţă doreşte să înghită societatea. Astfel Biblia ne spune că „cerurile” şi „pământul” sau stările spirituale şi sociale care au fost înainte de potop au pierit atunci, şi a apărut o ordine de lucruri socială şi eclesiastică nouă, care încă mai persistă. Ordinea eclesiastică şi socială prezentă este numită lumea sau dispensaţia care este acum. De asemenea este numită „acest veac rău” fiindcă răul deţine supremaţia. Scripturile promit că va fi un „cer” nou şi un „pământ” nou (eclesiastic şi social), şi suntem asiguraţi că în ele va locui dreptatea. Isa. 65:17; 2 Pet. 3:13.

Sf. Petru descrie trecerea cerurilor eclesiastice prezente şi a pământului social într-un foc mare, ceea ce odată s-a înţeles că este o ardere literală a Pământului. Asigurarea divină este contrară, că „pământul rămâne pentru totdeauna”, că Dumnezeu „l-a creat nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit”. Focul din acest pasaj este evident acelaşi simbol folosit frecvent în Biblie. Reprezintă strâmtorare, nimicire, care va birui complet ordinea socială şi eclesiastică prezentă în anarhie. Dan. 12:1; Mat. 24:21.

Noul cer spiritual din viitor va fi Cristos şi Biserica în glorie şi putere cerească. Ca Împărăţie promisă a lui Dumnezeu, acesta va conduce Pământul, binecuvântând şi ridicând pe cei nealeşi din orice neam, popor, seminţie şi limbă. Noul pământ va fi noua ordine socială care va veni în existenţă atunci, sub conducerea şi îndrumarea noului cer - Împărăţia Mesianică. Mat. 6:10. 

94